În societatea zilelor noastre, tot mai competitivă, cheia succesului profesional se află în capacitatea noastră de a fi creativi. Știm că în viitorul apropiat copiii noștri se vor confrunta cu provocări tehnologice, sociale și ecologice. De aceea, un tip de educație care să le ofere chei de rezolvare creativă a problemelor, este esențială.
Copilăria este asociată cu vremea poveștilor, a fanteziei și imaginației bogate, motiv pentru care abordarea extrem de realistă a metodei Montessori stârnește nedumeriri. Creativitatea este o abilitate tot mai căutată în prezent iar atunci când părinții nu o regăsesc în forma cunoscută în clasele Montessori apar confuzii și astfel problema fanteziei și imaginației a devenit unul dintre subiectele intens dezbătute în ceea ce privește educația Montessori.
În prezent cuvintele fantezie, imaginație și creativitate sunt folosite ca și sinonime, prin urmare este necesar să redefinim înțelesul celor trei cuvinte de bază:
Fantezie – plăsmuire, născocire fără o bază reală (în realitate nu există pomi cu mere de aur, balauri sau zâne)
Imaginație – capacitatea de a crea noi reprezentări sau idei pe baza percepțiilor, reprezentărilor sau ideilor acumulate anterior; abilitatea de a găsi soluții noi, ”creative” – de unde și înțelesul cuvântului creativitate (actul de a imagina ceva, însușirea de a fi creator)
După cum se observă, elementele constitutive ale imaginaţiei îşi au originea în realitate. Creativitatea se naște dintr-o imaginație sănătos dezvoltată. Înainte de a crea ceva, trebuie să ne imaginăm. Capacitatea de a ne imagina este formată în copilăria timpurie, atunci când, de multe ori, copii sunt martori ai personajelor fantastice – zâne, dragoni sau sunt încurajați să participle la jocuri de rol.
Maria Montessori este de părere că dezvoltarea competențelor imaginative se face pe baza experiențelor din lumea reală, pe baza manevrării tuturor obiectelor care fac parte din mediul în care copiii trăiesc.
Inteligența se dezvoltă pe baza impresiilor pe care copilul le acumulează, impresii care ulterior formează cunoștințele acestuia. Cunoștințele îl vor ajuta ulterior să înțeleagă concepte noi și mult mai complexe.
Acest lucru îl putem observa foarte bine în cadrul instrumentelor de învățare a matematicii: copilul înțelege cantitatea reprezentată de fiecare număr între 1 și 10. Apoi îi vine ușor să înțeleagă sistemul zecimal, să compună numere și să stăpânească operații, deoarece conceptele inițiale au fost foarte clare în mintea lor încă de la început.
Inteligența se dezvoltă cu ușurință atunci când impresiile inițiale au fost clare și precise
O impresie precisă este una care nu conține niciun concept care ar putea crea confuzie sau o imagine greșită. În acest caz, fantezia devine o depreciere a dezvoltării. Unul dintre principalele motive pentru care fantezia nu este o parte a curriculum-ului Montessori se datorează faptului că aceasta ar dezorienta copiii mici.
Chiar dacă pare greu de crezut pentru iubitorii de povești, cercetătorii au arătat faptul că majoritatea copiilor, înainte de vârsta de 5 ani, nu sunt în măsură să diferențieze personaje fantastice de cele reale, situații reale de cele fictive.
Copiii vor crede ceea ce le vom spune noi/ sau ceea ce văd la televizor. În felul acesta își vor forma o parte din cunoștințele lor fundamentale.
Credulitatea nu poate fi o bază pentru imaginația sănătoasă
Creativitatea nu este un scop în sine, este un rezultat firesc al procesului de construcție a cunoașterii și de construcție a omului – a conștiinței valorii sale personale. Nu este neapărat ceva extraordinar, poate fi foarte bine ceva care se manifestă zilnic în viața persoanei conștientă de capacitatea sa de a face alegeri – de la cum ne îmbrăcăm, la cum așezăm masa pentru micul dejun, la cum alegem să ne petrecem ziua.
Gradul de libertate pe care ni-l acordăm, măsura în care ne simțim o persoană valoroasă și fericită se reflectă direct în gradul nostru zilnic de creativitate.
În acestă viziune, copiii nu au nevoie de lecții speciale despre cum să fie creativi. La această vârstă ei își manifestă spontan creativitatea prin tot ceea ce fac. Montessori vine în plus cu o construcție corectă care să faciliteze creativitatea în sensul ei mai larg și mai complex, adică în toate domeniile cunoașterii – și acel științific, nu doar cel artistic. Dar și în organizarea vieții noastre de zi cu zi.
Vă invit, așadar, să spunem copiilor povești cât mai adevărate și să încercăm să-i ancorăm cât mai mult în realitatea în care trăim. Recunosc, nici mie nu mi-a fost ușor să mă conving de cele împărtășite mai sus, mai ales ca toată copilăria mea a fost plină de povești fantastice.
Dacă ți-a plăcut articolul meu și vrei să afli și alte idei despre cum să crești un Copil Lider, te invit să te abonezi la articolele de pe blog cu ajutorul notificărilor.
