Trăim vremuri deloc ușor de înțeles și de acceptat. Cu siguranță aceste evenimente vor lăsa o urmă adâncă în evoluția speciei umane. Dar în același timp vă îndemn să rămâneți fermi și devotați principiilor voastre despre viață dacă acestea sunt cele ce vă reprezintă. Dacă simțiți că este nevoie de o schimbare, acesta este un moment prielnic să reflectați asupra lor și să le definiți.
Observ în jurul meu cum se profită la maxim de situația creată de COVID-19 pentru a ne muta în online: cursuri pentru elevi online, tururi de muzee online, jocuri online, inclusiv lecții de engleză online.
Cu siguranță acestea au și un aspect benefic în evoluția Copilului ca viitor Adult, dar oare este lucrul pe care ni-l dorim pentru societatea viitorului?
Copilul este creatorul viitoarei societăți.
Dar pentru a Crea, este nevoie de Cunoaștere. Fiecare ființă umană are anumite nevoie (fiziologice sau de bază, de securitate, de apartenență) nevoi ce dau naștere la tendințe – tendințe umane. Am scris o serie de articole despre tendințele umane și cum acestea au un efect asupra dezvoltării ființei umane. Aici le poți lectura pe fiecare în parte. Aș vrea să-ți aduc astăzi în atenție tendința de imitare.
Imitarea are un rol esențial în dezvoltarea copilului fiind unul dintre motoarele de învățare.
Având în vedere cele menționate mai sus, îți dorești oare ca al tău copil să învețe să se refugieze în fața unui ecran și să navigheze într-o lume virtuală?
Știu că scopul este nobil și dorința tuturor este de a nu rămâne în urmă cu materia și de a-i păstra vie legătura cu școala. Dar oare învățarea este doar în cadrul instituției numite grădiniță, școală, liceu?
Ai mare încredere în al tău Copil că îți va lua din mediu ceea ce are nevoie pentru a se dezvolta. Însă este important să-i oferi un mediu bogat în experiențe, cald și iubitor în care el să desfășoare ”munca” de constructor – constructor al viitorului Adult.
Dacă îți dorești să își însușească lecțiile necesare pentru dezvoltarea lui consideră această situație un context minunat în care să-i oferi exemple reale de ce înseamnă adaptabilitate, umanitate, solidaritate, responsabilitate, grijă pentru comunitate.
Orice situație reală devine o sursă de învățare, adaptată la nivelul de înțelegere a Copilului.
Pe toate canalele de comunicare, fie radio, tv sau rețele de socializare, autoritățile ne încurajează să #stămacasă. Ce faci în situația în care Copilul are nevoie de activitate iar tu ai o groază de treburi casnice de făcut zilnic? Ce poate fi mai minunat decât două mâini în plus ce îți pot oferi ajutorul. Am inclus aici o listă cu activități Montessori de viață practică ce îți pot fi sursă de inspirație.
Focusul este mișcarea, canalizarea atenției
către o activitate utilă și distracție maximă împreună!
Este timp pentru rafinare și reușite. Fiecare zi cu provocările ei 🙂
Implică-ți Copilul în viața de familie dar și în activități de umanitate. Este nevoie doar de puțin timp pentru a te documenta, a te organiza și aranja mediul sigur și propice explorării. Iar acum timpul cred că este o resursă ce o ai din plin 🙂
În încheiere, am să-ți povestesc despre un exercițiu practicat cu ai mei copii denumit:
Cum să ne relaxăm corpul
Ai nevoie doar de un loc confortabil în care să vă întindeți. Noi am ales patul – avem un pat gigant 🙂 – dar la fel de bine poate fi podeaua pe care așterneți cu grijă pătura pufoasă preferată 🙂
Adultul se întinde primul pe spate. Îndemnați și Copilul/ii să se întindă lângă voi. Așezați brațele pe lângă corp iar picioarele să fie lipite. Respirați liniștiți(te).
Așezați palmele pe abdomen și începeți ușor exerciții de inspirat pe nas (umflați abdomenul) și expirat ușor pe gură (dezumflați abdomenul). La început aceste exerciții vor fi rapide, dar încercați, cu răbdare și iubire, să le prelungiți până fiecare va dura aproximativ un minut.
Următorul pas este ca atunci când inspirați să focalizați atenția asupra umerilor. Pentru început, îi poți mișca ușor sau poți observa copilul, din proprie inițiativă, cum îi mișcă ușor. Îl ajută să își ”ducă” atenția în acel loc. Când expirați imaginați-vă cum îi relaxați: închide-ți ochii, zâmbiți și lăsa-ți starea de bine să pătrundă în voi și în încăpere 🙂
Apoi procedați la fel și cu alte părți ale corpului, urmând această ordine: fața, pieptul, abdomenul, gambele, labele picioarelor, coapsele, fesele, spatele.
După ce terminați, rămâneți câteva momente în liniște, pentru a savura senzația de destindere și relaxare generală. Încet, vă ridicați și vă bucurați de starea pe care acest exercițiu vi-l oferă.
Poate în cazul tău va fi un real succes și vei putea finaliza exercițiul încă de la început. Te felicit cu tot dragul și am rugămintea să îmi scrii într-un comentariu la acest articol rețeta succesului 🙂
În cazul meu, prima dată când am făcut exercițiul acesta cu ai mei Copii, pentru ei a durat maxim 15 secunde 🙂 Sincer nu îmi amintesc dacă au ajuns să își destindă umerii.
Ce am făcut eu: am continuat exercițiul, chiar dacă ei s-au ridicat, dar l-am ”grăbit” un pic. În plus, m-am asigurat ca ei să rămână în cameră și din când în când, le-am captat atenția prin onomatopee, reacții sau neajutorare:
”Mă poți ajuta, te rog, să mișc abdomenul. Mersi, te rog să fii atent să îmi spui dacă fac bine.” 😀
Am creat cadrul prin care ei să vadă ce fac și să le transmit că îmi doresc să finalizez acea activitate.
Următoarea zi am perseverat și i-am invitat să facem din nou exercițiul cu relaxarea corpului. A fost un real succes – și-au relaxat doar umerii 🙂
Acum ne-am creat un mic ritual de relaxare. Avem momente când punem și o muzică relaxantă. Depinde de stare și dorințe. Sunt încântați și le place. Încă sunt în proces de finalizare a întregului exercițiu 🙂
Perseverența și a face lucruri care îți aduc plăcere sunt valori ce doresc să le transmit mai departe în societate 🙂
Te încurajez să creezi mereu situații de învățare și să experimentezi rolul de Observator.
Cu profundă recunoștință,
Raluca
