Montessori acasă – coordonarea mișcărilor

Continui seria activităților Montessori de acasă cu alte 3 activități ce au ca focus coordonarea mișcărilor. Aceste activități le-am încadrat la coordonarea mișcărilor, dar ele foarte bine, pot fi îmbinate cu dezvoltarea limbajului prin conversație și dezvoltarea creativității și încrederii în sine.

 

Focusul este să aveți încredere în al vostru copil și să-i oferiți un mediu plăcut și propice dezvoltării.

 

  1. Prima activitate am numit-o Copilașul Agil.

Este o activitate pe care de curând am reluat-o cu ai mei copii și s-a lăsat cu râsete și voie bună.

Pentru această activitate aveți nevoie de o foaie de hârtie, un instrument de scris (de preferat creion) și obiecte din casă, de genul perne moi, cărți, scaune, jucării etc.

Pentru început așezați obiectele în diferite locuri din camera, în poziții diferite – de exemplu 2-3 cărți una peste alta, jucăriile una în continuarea celeilalte, în linie dar cu un mic spațiu între ele. Când ați terminat de pregătit ”terenul”, faceți o schiță a camerei și pe foaia de hârtie – nu vă preocupați dacă nu aveți talent la desen. Pentru noi a fost extrem de haios și felul în care am desenat obiectele pe foaie. 🙂

Urmează acum partea cea mai interesantă: să concepeți traseul cu obstacole. De exemplu: să înconjori un scaun de 2 ori (și faceți o săgeată ce indică sensul de direcție); sari peste cele 2 cărți cu picioarele lipite; faci slalom printre jucării fără să le atingi etc.

Atunci când concurentul ajunge la capătul traseului puteți să îi propuneți să îl repete, de data aceasta în sens invers. Pentru a-l face mai dificil (în cazul unui copil mai mare) puteți să-l provocați să îl facă cu spatele. Ce este cel mai important este ca mișcările lui să devină cât mai fluide și să nu atingă obiectele.

Pentru a veni în ajutorul copilul și pentru a-i întări încrederea în propriile forțe, la început poate parcurge traseul în ritm lent, pentru a și-l întipări în memorie, urmând ca ritmul să crească progresiv, dar fără să alerge. 🙂

Alte provocări posibile pot fi: parcurgerea traseului într-un număr limitat de pași, sau mersul pe vârfuri/călcâie.

 

          2. Următoarea activitate am denumit-o Cutia cu sticluțe.

Este o activitate care nu mi-aș fi imaginat că poate avea așa mare succes. Este o activitate simplă și rapid de pregătit, dar care permite abordarea într-un mod distractiv a noțiunii de diametru și totodată ajută enorm la rafinarea mișcărilor și la dezvoltarea coordonării.

Pentru această activitate aveți nevoie de o cutie sau un coș de mărime medie, o caserolă fără capac și muuuulte sticle ce au mărimi diferite, forme și culori diferite, din plastic sau din sticlă și cel mai important, au dopurile potrivite. Eu am inclus sticluțe de la esențe, borcănașe mici de la creme de mâine, sticle de 330 ml de Teddy, sticle de Sana sau iaurt de băut etc. (am așezat în jur de 10-12 recipiente).

Am desfăcut toate capacele și le-am așezat în caserolă, iar sticlele le-am pus în cutie. Am rugat apoi copiii să potrivească fiecare capac la sticla lui, fără să le dau vreun indiciu cum să se organizeze.

Cred că acest lucru a fost premisa unei activități interesante atât pentru ei cât si pentru mine. Mie mi-a oferit ocazia să-i observ pe fiecare cum procedează: unul a așezat sticlele în linie și a aliniat capacele după mărimi, celălalt a ales sticla și a căutat capacul potrivit. Cu siguranță al vostru copil va avea stilului său propriu de abordare 🙂

 

3. Cea de a treia activitate este una ce poate fi practicată atât la interior cât și la exterior (curte sau balcon mai spațios). Numele acestei activități este Copilul Actor.

Aveți nevoie de un spațiu mai generos pentru a putea efectuarea unor mișcări ample, o cutie și câteva imagini cu obiecte (de exemplu o minge, un arc, un creion etc.) sau animale (spre exemplu un câine, un iepure, o maimuță etc.). Dacă al vostru copil este pasionat de o anumită temă, spre exemplu animale din pădure, atunci puteți include mai multe imagini din această temă.

Important este ca imaginile să aibă cam aceleași dimensiune și să fie pe un fond cât mai simplu pentru a nu obosi ochii. După ce printați în jur de 10-12 imagini, le decupați și le împăturiți în două sau în patru și le așezați în cutie.

Pentru început, pentru a putea ”explica” regulile jocului, mai bine adultul este cel care joacă primul. Extrageți un bilet și interpretați imaginea, fără a scoate vreun sunet. Chiar dacă copilul va scoate anumite sunete, continuați și încercați ca următoarea dată când interpretați să subliniați această regulă cum puteți mai bine și clar 🙂

O versiune mai avansată a acestui joc ce poate fi făcută cu copii mai mari este de a scrie o temă pe un bilet, iar persoana care mimează să interpreteze personaje/ obiecte din acea temă cu acțiuni specifice. Spre exemplu pentru Tema ”feline”, se poate interpreta, leul, leopardul, tigrul etc.; pentru Tema ”animale din copaci”: papagal, maimuță, bufnița etc.

Îți mulțumesc cu profundă recunoștință pentru timpul acordat citirii acestui articol. Dacă ți-a plăcut și crezi că ți-a fost util, te invit să te abonezi dând click pe clopoțelul roșu. Astfel vei fi tot timpul la curent cu activitatea noastră: articole, evenimente, ateliere.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *